“România – mereu surprinzătoare” era numele unui program turistic derulat de Ministerul Turismului între anii 2003/2004. Dacă în urma campaniei, turiştii străini s-au lăsat surprinşi de România, nu ştiu. În schimb, ştiu cu certitudine că România mă surprinde pe mine, un român neaoş.
Pe zi ce trece aflu câte un element nou despre România şi români care mă îndreptăţeşte să spun că ţara noastră – vorba stereotipului: bogată, frumoasă, cu oameni deştepţi – este precum un puzzle, cu piese infinite, care se contrazic între ele. Rezultatul este unul singur, nu putem avea o imagine generală despre România, care să fie coerentă cu intenţiile şi acţiunile sale.
