După o perioadă în care au fost stabilizate mare parte din detaliile tehnice (nu toate!), Mihai a reuşit să pună pe picioare şi primele statistici din baza de date. Cel mai mult eram interesaţi să ştim care este dimensiunea medie a articolelor, pentru că acesta este unul din cei mai importanţi parametri care ne permite cel mai bine să ne dăm seama de calitatea muncii noastre. Scopul nostru iniţial a fost să avem articole “consistente”, însă nu am ştiut exact ce va însemna acest lucru în termeni de octeţi sau de cuvinte scrise. Am probat cu o limită de 2.500, apoi am coborât-o la 2.000, pentru ca în final să o coborâm la 1.500. Am constatat de fapt că există subiecte despre care se găsesc foarte puţine informaţii, cu toate că există o bibliografie dedicată. Totodată, am mai constatat că sunt necesari circa 1.000 – 1.500 de octeţi pentru ca un subiect să fie descris în mod suficient. Nu complet – pentru că o tratare exhaustivă poate duce la sute de pagini – dar suficient pentru a extrage esenţa şi a oferi cititorului o imagine de ansamblu suficient de amplă.
Din acest punct de vedere, pot să spun că statisticile au fost o surpriză foarte plăcută. Avem o medie de 3.411 octeţi pe articol şi efectiv toate articolele noastre sunt peste 1.000 octeţi. Datele nu iau în calcul indexurile. Mai mult, 51% din articole au o mărime între 1.000 şi 2.000 de octeţi. Alte 30% din articole se situează între 2.000 şi 4.000 de octeţi. Iar restul sunt peste aceste limite. Acest început nici că putea să fie mai bun. Este esenţial ca limitele de jos să nu scadă, ci dimpotrivă, să crească. Iar atâta timp cât dimensiunea medie a articolelor va rămâne în jurul valorii de 3.000 octeţi, putem spune că Enciclopedia României are toate premisele să atingă un raport calitate/cantitate foarte bun. Dar de ce ne-am mulţumi doar cu atât? Cred că putem ridica ştafeta chiar mai sus.
), vine vestea bună: la căutarea după cuvintele cheie enciclopedia româniei, suntem în 