enciclopediaromaniei.ro este pe twitter. Deoarece numele de utilizator permite un maxim de 14 caractere, linkul către pagina enciclopediei arată aşa http://twitter.com/enciclopediaro. Ne propunem ca prin această reţea să anunţăm articolele noi ale proiectului, iar dacă este cazul să introducem câte o mică veste (o ştire mai mică 
).
Europeana e online din nou de ceva timp. Nu am reusit să studiez ce conţine (până să cedeze serverele), motiv pentru care azi am accesat situl http://www.europeana.eu. Mă gândeam să încerc un mic review despre acest depozit digital, finanţat în parte de Comisia Europeană, dar am renunţat. Prima căutare în interiorul sitului a fost după cuvântul România, adică asta. Am găsit nişte poze pe care le cunosc din anii ’90. Nu am putut să nu mă întreb de ce ies primele la căutare. Nu cred că cineva a făcut-o intenționat, dar oricum am fost puțin dezamăgit. Am gândit în felul următor: cineva din lumea asta, care nu a aflat până acum de România, caută în interiorul sitului şi vede imaginile acelea, ce idee îşi poate face despre România? Eu nu spun că avem nevoie ca România să fie prezentată în stereotipuri (ceva de genul o ţară frumoasă şi bogată cu oameni frumoşi şi ospitalieri), dar parcă nici nu vreau ca primele imagini despre România să fie extrem de negative şi şocante, nereprezentative.
Oricum am renunţat pe moment să explorez Europeana. Cu siguranţă că nu pentru mult timp, dar în orice caz nu voi începe explorarea depozitului cu România.
Se pune la noi problema distincţiei dintre subiectul “sat” şi subiectul “comună”. Care este subiectul de abordat? Scriem un articol despre o comună formată poate din 10 sate, sau scriem 10 articole despre cele 10 sate componente? Vreau să fac câteva consideraţii pe seama acesti dileme, care este mai dificil de pătruns decât ar părea, dar nu imposibil. Teoretic, subiectul “sat” şi subiectul “comună” sunt două lucruri distincte, unul fiind localitatea propriu-zisă, delimitată într-un spaţiu, cu o populaţie proprie, cu o istorie şi caracteristici socio-culturale distincte. “Comuna” este în schimb similară “judeţului”, fiind o delimitare administrativă, o organizaţie de mai multe sate administrate în comun, în cadrul sistemului administrativ al statului român. Dar distincţia teoretică, transpusă în practică, este mult mai puţin clară. În multe cazuri, comuna a fost tratată cu mai multă importanţă decât satele componente, nu doar de către stat cât şi de intelectualitatea română. Aici există o problemă, iar premisa de la care plec este că ceea ce se percepe astăzi despre satul românesc, despre rolul lui în spaţiu şi timp, este o consecinţă directă a 50 de ani de luptă crâncenă pentru distrugerea memoriei satului românesc precum şi lichidarea lui fizică, politică de stat a României comuniste. Faptul că noi, tineri fiind, prea puţine ştim despre satele noastre, este o consecinţă a acestui fapt. Pe enciclopedie, ne confruntăm cu situaţia în care ştim despre existenţa satelor româneşti, ştim câte sunt, din ce comune fac parte, dar nu avem aproape deloc acces la informaţii despre ele. Dacă unele sate s-au impus pe plan naţional prin particularităţile lor (Cine nu cunoaşte satul Săpânţa spre exemplu, dar câţi stiu spre exemplu că satul Carani din judeţul Timis a fost infiinţat de colonişti italieni?), altele sunt necunoscute publicului larg. Mai mult, populaţia multora din sate, cu excepţia poate a bătrânilor, nu mai ştie istoria propriului lor sat, nu cunoaşte spre exemplu care este semnificaţia ruinelor din hotarul satului, pe care le-a considerat doar o adunătură de pietre, când ar trebui să ştie că sunt ruinele vreunei aşezări daco-romane. Alţii poate nu mai ştiu că în satul lor se făcea vreun fel de brânză unic poate în lume. Mai mult, câţi dintre orăşenii României, fii ai satelor, urbanizaţi împreună cu familiile lor în cartierele de blocuri, mai cunosc istoria locurilor unde s-au născut ei, părinţii sau strămoşii lor?
Videoclip deosebit cu Bucurestii anilor ’41, inedit atat prin calitatea imaginilor – unele color – cat si prin scenele cotidiene surprinse.
