… noi am răspuns. Ce şi cum am spus se vede aici.
Ce este romaniapozitiva.ro? Un proiect frumos din care am înţeles că se poate gândi şi vorbi despre România şi la pozitiv.
romaniapozitiva.ro ne-a întrebat
Reply
Enciclopedia cubaneză
Am descoperit în această ultimă zi din 2010 enciclopedia cubaneză EcuRed. Interesant este faptul că, deși scrierea enciclopediei a început în 2009, deja s-au scris 20.495 articole dintre care doar 776 au sub 1000 bytes. Wikia cubaneză are 2.892 colaboratori înregistrați dintre care 1.196 sunt colaboratori activi. Paginile cele mai populare ale acestei enciclopedii sunt cele despre orașe, despre țări și articolele biografice. Am observat că au și o bibliotecă virtuală pe care colaboratorii o pot utiliza, au bine organizate formatele și structura articolelor mari, iar portalurile, deși sunt puține, sunt foarte cuprinzătoare.
Este posibil să descoperim pe viitor că mai există inițiative de acest gen și din alte țări. Aștept cu nerăbdare să le descopăr și să vi le prezint, iar în același timp cred că Enciclopedia României ar putea crește mult mai mult de la an la an, dacă numărul colaboratorilor ar crește. Vă urez un an nou fericit!
Google map street view şi în România
Google maps Street View , începând de astăzi, acoperă şi câteva oraşe din România. Cred că este un eveniment pentru onlineul românesc. Salutăm gestul Google şi aşteptăm să fie acoperit fiecare colţişor din ţară.
Ps: Pentru cine nu ştie ce e street view (via facebook)
Adrian Păunescu
Sunt trist, foarte trist. Vestea dispariţiei dintre noi a lui Adrian Păunescu mi-a lăsat un gust amar în cerul gurii şi o amărăciune în suflet, greu de descris. Nu ştiu să scriu un necrolog, dar am simţit nevoia să spun ce simt. Mi se pare o datorie de onoare, o datorie morală pentru mine să scriu măcar aici câteva cuvinte în amintirea lui Adrian Păunescu. În cei 3 ani de Enciclopedia României nu am găsit câteva minute să încropesc un articol despre Adrian Păunescu … nu am găsit timp ?! Acesta este motivul pentru care nici titlul nu am dorit să-l lungesc cu cuvinte inutile şi formalităţi banale.
Singurul gând care mă linişteşte, care tinde să-mi aline durerea pe care o resimt, este că nu va trece mult timp şi Adrian Păunescu va ocupa locul pe care îl merită în cultura României, în destinul acestei ţări şi în memoria ei: poet naţional, alături de Mihai Eminescu.
Până când acest fapt va fi acceptat de toată lumea, eu declar încă de pe acum că pentru mine Adrian Păunescu este poetul naţional al României. Nu-mi pasă câţi mai cred ca mine, nu-mi pasă nici dacă o parte dintre elitele României cred altceva. Subliniez, este opinia mea: Eminescu şi Păunescu, poeţii naţionali ai României.
Monumente uitate
Vă recomandăm cu căldură să vizitaţi site-ul proiectului Monumente Uitate.
Suntem niste studenti la arhitectura – nu singurii, dar nici unii dintr-un grup prea numeros – interesati de patrimoniu. (Previzibil, cel arhitectural). Patrimoniul e un domeniu foarte vast. S-a nimerit sa cunostem mai indeaproape, din intregul acestui patrimoniu, partea pe care o reprezinta resedintele nobiliare de dincolo de Carpati. Un patrimoniu uitat. Asta inseamna ca pe marginea drumurilor nationale, in sate prin care trecem in drum spre alte locuri, sau in sate unde nu ajung decat cei ce le cauta, sau in pustiuri, sau cine mai stie unde, pot fi gasite mai mult sau mai putin in paragina, foste palate de care acum nu mai stie nimeni. Sansele nu sunt chiar mici, exista peste 500 de astfel de locatii. Gasirea lor reprezinta de cele mai multe ori o surpriza, ele nu sunt semnalate. Vizitarea lor e o aventura, putine au parte de ingrijire. Inventarierea acestor resedinte nobiliare este de fapt o redescoperire, un fel de arheologie la suprafata. Un ochi de detectiv poate recompune din detaliile ce supravietuiesc, fastul epocilor apuse, povestile din trecut: inscriptii in latina, frontoane, zabrele, bolte, vitralii, resturi de pictura, coridoare secrete.
Ne vine in minte o intrebare: daca nu am fi studenti la arhitectura, ne-ar interesa aceste palate?
Raspunsul ar putea fi da, daca ne pasioneaza pitorescul. Sau istoria. Sau arta. Sau umblatul prin tara. Sau daca ne-ar placea povestile. Sau daca am fi visat vreodata sa ne facem exploratori. Sau daca am vrea sa stim ce ascunde zarea si intinsul tarii. Sau daca am fi doar niste curiosi.
Va invitam deci, sa fiti martori la existenta acestor farame de trecut, inca prezente. Sunt peste 500 de palate – uitate. Si memoria e o forma de salvare…
Calator intr-o lume care nu mai exista: Strada Mare din Bacau. 1970
Va invitam sa vizionati un inedit video-document realizat de Cineclub Bacau despre centrul Bacaului inainte de sistematizarea comunista. Intitulat “Strada Mare din Bacau. 1970″, videoclipul invita sa fiti “calatori intr-o lume care nu mai exista”. Vizionare placuta!
2 ani de enciclopediaromaniei.ro
Astăzi avem 2 ani de enciclopediaromaniei.ro. Ce repede trece timpul …
Poate că ar fi momentul unui scurt bilanţ al celor 2 ani, sper să avem timpul necesar pentru a face unul ceva mai târziu. Cu toate că nu am făcut o analiză amănunţită putem spune ca în mare ne-am atins obiectivele. Cred că cel mai important obiectiv este acela ca încă suntem online după 2 ani şi că proiectul se dezvoltă (încet dar sigur).
Mulţumim colaboratorilor şi cititorilor/vizitatorilor noştri.
La mulţi ani ER!
Proiect Avdhela. Biblioteca Culturii Aromane online
Asociaţia Predania, prin Proiectul Avdhela, îşi propune să identifice, să editeze şi să ofere operele ştiinţifice şi artistice ale patrimoniului culturii aromâne şi ale celor înrudite ei. Aceste bunuri culturale, în special cele aflate în custodia publică, vor deveni accesibile cercetătorilor şi tuturor celor interesaţi în mod gratuit.
Suţata Predania pritu proiectulu Avdhela ari tu scupo si-află, si editeadzâ şi s-dhuruseascâ operili ştiinţifiţi şi artistiţi ţi ţânu di avearea culturală armâneascâ şi tuti operili ligati di aestâ aveari. Aesti luyurii culturali şi maxusu aţeali agiumti publiţi potu s-hibâ xitâxiti fârâ paradz di tuţ xităxitorľi şi di tuţ aţeľi ţi au simferu.
Proiectul Avdhela este non-profit, neguvernamental, realizat prin activitatea voluntară a persoanelor (autori şi colectiv editorial) şi instituţiilor care, în sens larg, se ocupă cu cercetarea, evoluţia şi păstrarea culturii aromâne.
Proiectul va include şi activităţi editoriale pe suport de hârtie (cărţi, reviste, broşuri), producţie multimedia (CD audio, CD-ROM, film etc.); va iniţia şi organiza întâlniri, simpozioane, şcoli de vară, programe culturale.
Proiectul se adresează, în principal, aromânilor în intenţia de a oferi mijloace de păstrare a limbii, de cunoaştere a originilor, evoluţiei istorice, sociale, spirituale etc. În egală măsură se adresează şi popoarelor spaţiului balcanic, în mijlocul cărora trăiesc comunităţile aromâne, pentru cunoaşterea mai temeinică a acestora, pentru a li se aprecia cultura, limba, tradiţiile străvechi, pentru a fi respectate şi tratate cu demnitate de către cei cu care convieţuiesc.
Principiile urmate în cadrul Proiectului Avdhela sunt:
Principiul coerenţei, exprimat în:
- grija pentru păstrarea, editarea şi de răspândirea operelor care stau la baza culturii aromâne şi a celor înrudite cu ea;
- folosirea regulilor ortografice propuse de către dna acad. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, grafie ce se înscrie
Principiul deschiderii, manifestat în:
- dezvoltarea punţilor ce leagă cultura aromână de cea a civilizaţiilor neamurilor balcanice, dar şi de moştenirea culturală universală;
- oferirea posibilităţii de cunoaştere a specificului aromânesc în cadrul frăţiei neamurilor balcanice
Principiul libertăţii de utilizare, concretizat în:
- libertatea publicării pentru toţi colaboratorii a lucrărilor din patrimoniul culturii aromâne oferite spre editare
- accesul gratuit pentru toţi utilizatorii Proiectului Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne.
- susţinerea elitelor tinere ştiinţifice şi culturale
A fost lansata Enciclopedia Virtuala Maghiara din Romania
Asociatia Media Index si Fundatia Jakabffy Elemer au lansat site-ul Enciclopedia Virtuala Maghiara din Romania. Este vorba despre un proiect bilingv (romano-maghiar) care prezinta un set de informatii istorice, culturale si geografice referitoare la populatia maghiara din Romania.
Primul modul al enciclopediei on-line va contine prezentarea si imaginile a 150 de monumente istorice ardelene, de la Cetatea de la Oradea sau Casa „Iancu de Hunedoara” (Baia Mare), pana la Biserica evanghelica din Reghin sau Palatul Culturii din Targu Mures. In prima etapa, pe site pot fi accesate 50 de monumente istorice, prezentate prin texte (date istorice, descrierea edificiului, bibliografie selectiva) si fotografii. In toamna anului 2010 va fi lansat un nou modul, care propune prezentarea celor mai importante institutii si curente de gandire ale culturii maghiare din Transilvania.
35% din cele 29.525 de obiective ale listei oficiale a monumentelor istorice din Romania se afla in Transilvania. Dintre acestea, doar o mica parte apare in literatura accesibila marelui public. Cele 150 de articole scrise pentru aceasta enciclopedie au fost elaborate de un colectiv de specialisti ai Fundatiei de Istoria Culturii Entz Géza, coordonat de istoricul de arta Zsolt Kovacs.
Proiectul este finantat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European.
Civilizaţia europeană a început la poalele Carpaţilor. Cultura Cucuteni în expoziţie la Universitatea din New York
“The New York Times”, cel mai prestigios ziar din Statele Unite ale Americii, a publicat, la data de 30 noiembrie 2009 in sectiunea Science un articol despre expoziţia “A Lost European Culture, Pulled From Obscurity”, articol semnat de John Noble Wilford.
Expozitia, deschisa publicului larg pana in data de 25 aprilie 2010, este gazduita de catre Institute for the Study of the Ancient World de la Universitatea din New York.
Expozitia gazduieste, prin altele, exponate de o valoare inestimabila apartinand culturii Cucuteni, care atesta faptul ca civilizatia a inceput la poalele Muntilor Carpati, cu mult inaintea civilizatiei grecesti sau a celei romane.
“Inaintea gloriei care a fost Grecia si Roma, inainte chiar de primele orase ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trait in valea de jos a Dunarii si la poalele Balcanilor oameni care au fost primii in arta, tehnologie si comert la mare distanta.
Timp de 1.500 de ani, incepand mai devreme de anul 5.000 I.Chr., ei au lucrat pamantul şs au construit orase, unele cu 2.000 de locuinte. Ei au fost mesteri priceputi in arta bronzului, noua tehnologie a acelui timp. In mormintele lor s-a gasit o varietate impresionanta de ornamente de cap si bijuterii pentru gat si, intr-un cimitir, au fost descoperite, ca ansamblu de aur, cele mai vechi artifacte din intreaga lume” titreaza New York Time. Puteti citi articolul din New York Times aici http://www.nytimes.com/2009/12/01/science/01arch.html
Vedeti si:
http://www.nytimes.com/slideshow/2009/11/25/science/112409_ARCH_index.html
http://www.nyu.edu/isaw/exhibitions/oldeurope/
Dan Tănasă, Napocanews